Nici empatia asta nu e chiar pentru toată lumea

Aș vrea să încep prin a spune că am stat foarte mult să mă gândesc dacă e bine să scriu postul ăsta. Nu pentru cititori, ci pentru mine și nervii mei. Pentru că nu știu cât chef o să am de discuțiile de după. Așadar, vreau să vă avertizez încă de pe acum că în … Continue reading Nici empatia asta nu e chiar pentru toată lumea

Cu ce m-am ales în viață după un an de lucrat în corporație

Azi e 3 septembrie. Azi se împlinește fix un an de când am călcat prima dată în clădirea de birouri în care revin în aproape fiecare dimineață de 365 de zile încoace. Mi-aduc aminte ziua aia uimitor de bine. Mi-aduc aminte cu ce eram îmbrăcată. Mi-aduc aminte ce am mâncat la prânz și cu cine. … Continue reading Cu ce m-am ales în viață după un an de lucrat în corporație

Cum adică nu vreți pahar pentru apă?

Dacă ar trebui să aleg un singur lucru de care mi-e dor din tot suflețelul meu iarna, ar fi ieșitul la diverse terase din București și nu numai. Mi se pare că e o anumită boemie în fiecare scaun de lemn și sub fiecare umbrelă de la restaurantele cu terasă care îmi plac. Și pentru … Continue reading Cum adică nu vreți pahar pentru apă?

De ce îi lași, Doamne, să sară gardul?

Uneori am impresia că mi s-a materializat visul din copilărie și adolescență și am devenit actriță peste noapte. Singura problemă e că m-au băgat nesimțiții ăia într-o trupă de teatru absurd, pe o scenă care mi-e, de cele mai multe ori, necunoscută. Există momente în care râd singură de restul actorilor din trupa asta, dar … Continue reading De ce îi lași, Doamne, să sară gardul?

Amsterdam e atunci când îți cumperi jachetă pe 8 iulie

Dacă mi-ați citit articolele de pe blog sau dacă mă urmăriți pe social media, probabil că știți deja că o dată pe lună mă sui într-un avion și hop! Stau o săptămână în Amsterdam. Nu vă spun care e săptămâna aia, că dacă vin hoții și îmi fură gablonțurile din plastic? Sau, și mai grav, … Continue reading Amsterdam e atunci când îți cumperi jachetă pe 8 iulie

Cu orice, dar nu cu PSD-ul!

Vorba cântecului „ghici cine-i aiiiiiiiici? E Siiiiiișu și Puuuuuuuyaaaaa!”, doar că nu e Sișu și nici Puia, ci iourz truli, care s-a repatriat după plimbări prin Amsterdam în timpul săptămânii și la munte în weekend. Adicătelea am aterizat joi noapte la 12 pe Henri Coandă și am plecat vineri la paișpe și un sfert spre … Continue reading Cu orice, dar nu cu PSD-ul!

Duamna Firea, cu cât daț kilu’ de sârmă?

Hei hei hei! Opriți un pic timpul, pentru că taman acum mi-am dat seama că s-a întâmplat un eveniment marcant în viața duamnei mele preferate, iar eu nu am spus nimic despre asta. Până acum! Duamnă, stați liniștită. Fana 'mneavoastră nambăr uan este aici-șea ca să vă spună ce să faceți cu sârma pe care … Continue reading Duamna Firea, cu cât daț kilu’ de sârmă?

Kemi plake și ke numi plake – episodul 5

Pentru că în fiecare săptămână găsesc sau îmi aduc aminte de anumite clipuri, articole, cărți sau postări din soușiăl media, am decis ca la aproape sfârșitul fiecărei zile de vineri să vă las aici 5 recomandări din săptămâna ce stă să se termine și 3 chestii care m-au scârbito-enervato-dezgustato-totalneimpresionat. Diferența există pentru că vreau să … Continue reading Kemi plake și ke numi plake – episodul 5

Nu ne mai facem bine, vă giur

Probabil că deja știți că azi-dimineață a murit Răzvan Ciobanu. Nu vreau să intru în detaliu, pentru că jurnalist nu sunt, cel puțin nu de meserie și nu aș ști să vă fac un reportaj complet despre ce s-a întâmplat. Știu doar că e trist. Moartea oricărui om mi se pare un lucru trist. Indiferent … Continue reading Nu ne mai facem bine, vă giur