Scrisoare semi-deschisă către doamna Olivia Steer

În primul rând aș dori să îi urez un mare și călduros „bine ați venit, duamna!” scumpei Olivia Steer în categoria „vivat duamna!” a blogului pe care îl citiți chiar în aceste momente. În al doilea rând, eu i-aș mai ura niște lucruri, dar titulatura și prestanța nu-mi permit să las Vitanul să iasă la iveală în spațiile publice. Însă, aș vrea să vă las mai jos o scrisoare de la mine din suflețel pentru duamna antivacsăriță nambăr uan, se știe!

Stimat-ă și scump-ă duamnă,
V-ă scriu pen că sunt și anume pe culmile la disperare. Nici Ieverestu nare culmi așa de nalte ca culmile disperării mele. Dar să vă iegzplic m-ai pe larg și, cu voia dâvâsâ, m-ai pe lung, ce a-m pățit.

Io, ca și dâvâsâ și ca și oricine de pe planeta noastră plată, am o mamă. Mama e numai una, evident, dar mama mea e o cremenală. Prima dată am vrut să scriu că e în serie, dar nu e, pen că are numai un singur copil și atunci na putut să facă rău mai multora. Dar să continui cu iegzplicația. Io când eram mică eram și necuvântătoare, recte nu puteam să îmi exprim fo părere până la adolescență, când am început să am foarte multe și pen care am suportat diverse consecințe pe care nu ași vrea să l-e detailezi aiki. Pen că eram necuvântătoare, nu am putut să îi spun lu mama mea să nu bage aluminiu prin vaccine în mine, drept pentru care chiar și acum cred că circulă aluminiu în mine. Uneori îl simt noaptea când circulă, mai ales în zona picioarelor, că îmi mai tremură gamba stângă și mă jenează la somn.

Ași m-ai vrea să vă spun că mama tot când eram mică ma îndopat efectiv cu diverse medicamente aduse de dracii corporatiști și de monștrii industriei farma ca să î-mi treacă diverse răceli pe care leam avut în loc să î-mi adnim…amindi…andiministreze rostopască și coadă de șoricel ca să treacă pe bază de plante și de voința organismului de a lupta. Și de voință nu sunt lipsită, duamna, dar mama mea nu a înțeles.

Când eram mică am avut și otită. Adică puroi în spatele timpanului și mama ma dus iar la doctor și doctorul mia dat tratament de la orele. Cum care ore? Nu de la anumite ore, duamnă. De la orele, adică de la ăia cu gat nâs și urechi. Mă rog, sper că aț înțeles. Alt tratament, altă dixtracție, mai mult aluminiu, oțel, mercur și alte metale grele de zici că sunt sora mai mică a podului lu Anghel Salini. Nu salatini, duamnă. Salini, ăla de îl vedeți în drum spre mare.

Un ultim gând către dâvâsâ este acela că ași vrea să vă rog și anume să luptați în continuare cu toți doctorii din lumea asta largă, că să îi ia dracu, prea multă importanță își dau doar pentru că au studiat medicina timp de peste zece ani și cunosc tot felul de studii comcludente. Dâvâsâ, care sigur nu sunteți vaccinată și nu v-ați vaccinat nici copiii, dâvâsâ care știți că cancerul se vindecă doar cu orez basmatti și cu zamă de păpădie, dâvâsâ care știți că tubercolăza e duar în mintea oamenilor și e, de fapt, o tuse un pic mai puternică din cauză de lipsă de lacrimi de femei virgine din organism, dâvâsâ sunteți speranța poporului nostru și cu voia dâvâsâ, speranța umanității și singura care știe modurile prin care puteam asigura perpetuarea speciei umane.

Vivat duamna!

2 thoughts on “Scrisoare semi-deschisă către doamna Olivia Steer

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s