Zboară, bracketule, zboară!

Ei bine, dragii babei, sau mă rog, a femeii super adulte, emancipate și independente care își scuipă pastă de dinți în păr și care își lasă cheile în frigider, după cum ați putut anticipa încă de când ați citit titlul, mi s-a dezlipit un bracket. De fapt, ăsta e al doilea care se dezlipește în o lună și un pic și urmează să vă povestesc imediat cum s-a petrecut răzmerița bracketsilor mei. Dar până atunci, întrerupem firul logic al articolului pentru un scurt moment anti-publicitar:

Fiind o semi pițipoancă cvasiveritabilă, majoritatea deplasărilor mele se fac cu mașina personală. Mașina personală a altor oameni. Adică sunt d-aia fițoasă care merge cu Uberul sau cu Taxify-ul. Ca în orice seară în care plec târziu de la birou, îmi chem un Taxify ca să ajungă diva la București Mall,  să meargă fata frumox la fiță și la opulență, să își ia o apă de la Mega și alte 479569203 de rahaturi inutile de la toate magazinașele de acolo. Când am coborât din Taxify, văd că din taxiurile parcate în fața mall-ului se dă jos un bărbat bines cu cioculeț cum se poartă la han și cu trening adibas original, luat din Dragon și mă întreabă „Călătoriți cu Uberul?”. Și eu răspund „Care e problema?”. După care mi-am dat seama că sunt proastă, pentru că de ce căcat să stau să răspund tuturor grobienilor care mă întreabă orice. Mai ales dacă merg cu Uberul. Cert este că mi-a răspuns „Problema e că eu am pula mai mare decât al lui”. În momentul respectiv, am fost din nou proastă pentru că am continuat discuția în loc să îmi văd de drum și i-am zis „noroc cu aia… cu creierul stați cam prost, dar nu putem să le avem cu toții chiar pe toate, nu-i așa?”. Apoi, el a fost prost pentru că mi-a zis „Puteți veni să vi-o arăt!”. Am apreciat că mi-a vorbit cu „dumneavoastră”. Adică dumneamea venea să îi fie arătată, nu eu. Nu eram oricine în momentele alea. Cu toate că m-am simțit extrem de flatată și importantă, din păcate nu aveam termen de comparație, pentru că domnul care mă adusese la destinație nu îmi făcuse nici un fel de propunere de acest gen și nici eu nu știam că destinul mi-l va scoate în cale pe politicosul de taximetrist, ‘ca-i-aș eu gurița lui cu tot cu cioculeț.

Dar, cumva, invitația lui nu m-a flatat atât de tare, pentru că m-am dus la bategardul care stă proptit veșnic în fața mall-ului și i-am explicat ce s-a întâmplat, apoi i-am cerut eu explicații pentru motivul pentru care atâtea taxiuri stau parcate în fața mall-ului, cu toate că accesul e interzis pentru mașini, cu excepția RATB-ului. Și el mi-a zis că el nu are ce să facă, să sun la Secția 11 dacă vreau să nu mai stea taximetriștii acolo. Și pentru că așa vreau eu,  nu pentru că așa e civilizat. Eu eram aia râzgâiată care voia să i se facă hatârurile și să nu mai stea toți mârlanii cu două clase mai mult ca trenul unde parcarea e interzisă. Așadar, urmând sfatul primit, am sunat la Secția 11 Poliție, unde mi-a răspuns fix ce mă invita taximetristul să îmi arate. Adică, ați ghicit, nu mi-a răspuns nimeni. Pentru că Poliția Română veghează pentru noi și asupra noastră, iar cei de la Secția 11 Poliție au misiuni mult mai importante și criminali în serie de capturat decât să se deplaseze 50 de metri ca să îi mute pe cretinii ăia.

Concluzia acestei întreruperi din povestea despre bracketsi este aceea că prefer să merg desculță, pe cuie, la -20 de grade, alergată de lupi, cu haltere în spate și saci de nisip pe piept decât să mai apelez vreodată la serviciile vreunei firme de taximetrie din București. Pentru fiecare dată când făcea 8 lei cursa și când lăsam 10 în loc de „bună seara! Mulțumesc!” primeam un „hai, șefa, că sunt și eu la plan!”. Pentru fiecare „aaaaa…. păi eu nu am treabă în Vitan, că merg spre Drumul Taberei!” și pentru fiecare „de la Unirii până la Vitan? 40 de lei merge?”. Pentru fiecare dialog interminabil între șoferul meu și alți cretini la telefon. Pentru fiecare remarcă de genul „să știi că mie mereu mi-au plăcut crețele. Da’ de unde vii tu la ora asta?” și pentru fiecare dată în care a trebuit să îmi mușc buzele ca să nu zic „vin de la mă-ta. Îți transmite salutări și speră să îți găsești și tu un loc de muncă normal.”. Pentru toate mârlănismele, dezacordurile gramaticale, mașinile murdare și îngălate, pentru toate depășirile pe linia de tramvai, trecerile pe roșu și omiterile trecerilor de pietoni. Pentru spiritul de scandalagiu sinistru și pentru IQ-ul submediocru pe care îl aveți cu toții. Pentru toate astea și multe altele nu mai vrea nimeni să meargă cu voi, imbecililor. Nu mai vrea nimeni să aibă de-a face cu ultima pătură socială, colantată în galben și care merge cu 1.60 pe kilometru. Așa că să vă duceți pe pustiu și să vă luați și Loganurile cu voi.

Dar să revenim la lucruri cu adevărat triste și anume faptul că mi s-a dezlipit, din nou, un bracket. Trebuie să vă reamintesc faptul că partea care mă doare cel mai mult în tot procesul purtării aparatului dentar este fix dezlipirea accidentală a bracketsilor. Pentru că știu că asta înseamnă că mi se întârzie tratamentul și că aparatul nu mai acționează așa cum ar trebui să acționeze, dar, mai ales, pentru că mi se pare că am făcut eu ceva greșit și nu știu ce anume. Mai ales, că ăsta micu’ s-a decis să își ia zborul din cuib într-un moment aleatoriu, în care eu vorbeam cu mama la telefon despre ceva, când deodată am fost nevoită să schimb brusc subiectul către „wow! Iar mi s-a dezlipit un bracket!”.

Așa că am făcut ce știu eu mai bine când vine vorba de o tragedie în ale dinților și l-am sunat pe Mihai să îi spun de momentele și experiențele dificile cu care mă confrunt. După ce m-a luat bine la mișto și mi-a zis că mă roagă frumos să nu mai sparg semințe și să mai las chips-urile în timp ce scriu pe blog, mi-a zis să am grijă de bracket și să vin zilele următoare la clinică, să mă repare Vlad. Și am făcut aproape tot ce mi-a zis să fac, doar că am rătăcit bracketul prin casă într-un moment de maximă îndemânare când am răsturnat tot ce era pe birou încercând să ajung la laptop și înafară de faptul că nu m-am dus zilele următoare, ci mă duc abia luni.

Însă, cu tot cu bracketul meu lipsă, care mă veghează liniștit din cine știe care colț al casei, restul de 17 bracketsi încă mă încântă în fiecare zi și încă am mare grijă de ei. Vă jur că mi-e drag de mor să mă uit la ei în oglindă după ce îi spăl bine de tot cu periuța normală și cea interdentară și după ce mă clătesc cu apă de gură. Încă îmi place să râd în poze special ca să mi se vadă aparatul (și din cauză că dacă zâmbesc cu gura închisă arăt de parcă tocmai am suferit un atac cardio-vascular) și încă îmi place să râd cu bracketsii la vedere la fiecare ieșire cu ai mei dragi de mor.

Nu pot să îmi dau seama de ce uram cu atâta patimă și înverșunare primul aparat dentar fix pe care l-am purtat și de ce îl iubesc pe ăsta de mă cac pe mine. Poate datorită faptului că acum am bracketsi de ceramică. Poate datorită faptului că de tratamentul dinților mei se ocupă acum niște doctori care mi se par cei mai mișto dintre toți care mi-au zis să iau loc pe scaunul lor. Poate datorită faptului că am mai crescut și m-am maturizat între timp și acum înțeleg la alt nivel de ce e nevoie să port aparat dentar și văd cu totul și cu totul altfel lucrurile. Poate datorită faptului că mi-am dat seama că aparatul dentar nu e deloc o tragedie și că lucrurile rele în viață din cu totul și cu totul alte surse, cel mai des, din sursele la care te aștepți cel mai puțin. Poate datorită faptului că acum mă simt fericită și nu vreau să las nimic să umbrească fericirea asta. Sau, poate, pentru că e chiar foarte tare să porți aparat dentar.

Drept urmare, vă rog încă o dată să aveți mare grijă de dinții voștri și să urmați întocmai tratamentul care vă este dat de către doctorul vostru. Și vă rog să nu mai mergeți cu taxiurile, pentru că sunt de căcat și merită să dispară din economia de piață.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s